<< CONSUMATORUL recomanda eMAG.ro, cel mai complet magazin online din ROMANIA! >>

   
Published On: Thu, Mar 17th, 2011

Legumele si fructele mai ieftine oriunde in Europa decat la noi. Cine`s vinovatii?

saci cartofi 300x201 Legumele si fructele mai ieftine oriunde in Europa decat la noi. Cine`s vinovatii?Romanii vin, se uita ca la muzeu si pleaca nu cu un kilogram de legume sau fructe, ci cu un ardei capia, patru cartofi si o legatura de ceapa. Si asta pentru ca preturile alimentelor din magazine frizeaza ridicolul: am ajuns sa cumparam cartofi sau rosii la un pret net superior fata de ceea ce gasim pe rafturile hipermarketurilor din Polonia sau Belgia de exemplu. Iar datele oficiale arata negru pe alb: in februarie, preturile in Romania au crescut cel mai mult la nivel european.

Daca preturile tot cresc in ultima vreme sa vedem unde sunt problemele. Oficialii romani, prin vocea ministrului Agriculturii, Valeriu Tabara, spun ca intermediarii sunt cei care scumpesc peste masura legumele sau fructele. In plus, piata neagra, adica toate produsele vandute de tarani intermediarilor fara factura, si care sunt apoi revandute la preturi mult mai mari, mai adauga cateva procente bune la costul unui kilogram de cartofi sau rosii. In cazul painii de exemplu, unde pretul fainii are o influenta de 70% in costul total, orice majorare de pret la intermediar se vede imediat.

Rezultatul “balbaielii” din agricultura: preturi mari si consum redus

Astfel, sa luam un exemplu: daca pretul unui kilogram de cartof pleaca de la producator cu 2 lei, in magazine ajunge chiar si la 3 lei.

Si asta in timp ce cartofii adusi din Germania costa 3,07 lei, iar cei din Franta 3,4 lei. Iar distanta inseamna costuri suplimentare cu transportul si cu taxele. Dar sa vedem cat costa acelasi kilogram de cartofi in Belgia. Aici, la unul dintre cele mai mari lanturi de magazine, un kilogram costa doar 2,1 lei.

Daca trecem la carne, aici lucrurile stau cam tot la fel: kilogramul de jambon de porc costa 16 lei in Belgia, iar la noi 20 de lei.

Pentru ca a venit primavara, ai crede ca poti sa-ti cumperi o salata la un pret modic. Nu este asa. O salata te costa 4 lei in magazine si 3 lei in piete. Insa, daca ai noroc, gasesti si la 2 lei, direct din gradina unui producator. Daca tragem linie si aduna, diferenta de la 2 lei cu cat o vine producatorul si pana la 3 lei cu cat o da vanzatorul in piata este doar profitul samsarului.

Si in sectorul lactatelor, avem aceeasi problema. Laptele pleaca de la producator cu 1 leu pe kilogram si ajunge la clienti cu 4 lei. Si asta in timp ce producatorii nu au majorat preturile, doar procesatorii.

La noi pretul e aproape dublu fata de polonezi si cu 50% mai scump ca in Cehia sau Ungaria.

Samsarii distorsioneaza piata

O alta problema pe care o ridica reprezentantii micilor producatori sunt taxele de raft care nu au fost eliminate nici macar dupa punerea in practica a Codului de bune practici. Chiar si asa, reprezentantii Asociatiei Marilor Retele Comerciale, care grupeaza toate marile lanturi comerciale prezente pe piata autohtona, arata cu degetul tot spre intermediari.

In plus, o mare problema a produselor de la noi este lipsa unui spatiu de depozitare pentru acestea. Si asta pentru ca in lipsa depozit adecvat, ele se pot strica.

Ce-i drept au existat si cateva incercari insa au dat gres. Motivul? Producatorii nu au mai vrut sa vanda cu factura pentru ca trebuiau sa plateasca si impozit pe ceea ce castiga. O recunoaste chiar unul dintre producatori implicati in proiectul LegSoc din Arad si care cuprindea o asociatie de 17 fermieri.

In strainatate, lucrurile stau exact invers. Si asta pentru ca exista piete publice unde taranii isi pot inchiria tarabe pentru 6 euro si pot vinde direct, fara intermediari, o spune chiar Anton Pinschof, agricultor si membru al Federatiei Agricultorilor Ecologici din Franta.

Cum vad hipermarketurile rezolvarea

Pana acum si Metro si Real au anuntat faptul ca vor construi depozite langa unitatile detinute, unde producatorii isi vor putea aduce legumele sau fructele, iar astfel vor fi eliminati intermediarii.

De exemplu, reprezentantii Real spun chiar ca vor organiza targuri unde producatori isi vor putea aduce marfa. “La Timisoara va fi organizat un targ la sfarsitului lunii martie, iar la Oradea in aprilie”, spune Adriana Pita, directorul de comunicare al Real Hypermarket Romania.

In magazinele Real se comercializeaza aproximativ 70.000 de produse alimentare si nealimentare, provenind de la peste 1.700 de furnizori, dintre care 90% sunt din Romania, iar 500 sunt mici producatori la nivel local sau regional.

Initiativa statului, direct in faliment

Si statul a incercat sa se implice in organizarea producatorilor si chiar sa contruiasca depozite pentru ei cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). “Marele” proiect numit “Piata de Gros” a fost unul dezamagitor si invadat tot de samsari, dupa cum surse oficiale din cadrul ministerului de resort. Practic, 23 de milioane de dolari aruncate.

Si anul trecut, oficialii de la MADR au vrut sa revigoreze proiectul depozitelor pentru legume si fructe, insa pana acum nu a fost demarat nimic concret.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

Alte articole de succes de pe Consumatorul

Cautarile cititorilor Consumatorului:

About the Author

- Fondatorul proiectului online Consumatorul.com

Displaying 1 Comments
Have Your Say
  1. agro24 says:

    Intermediari au “vina” lor insa cel vinovat e statul, am vazut un reportaj pe protv cum intra tirurile cu legume si fruncte din Turcia in tara si trec prin firme fantoma fara sa plateasca nimic la stat, aceste produse sunt mai cumparate decat a fermierilor romani care isi platesc taxele catre stat, te miri de ce e economia proasta, agricultura are un cuvant de spus in orice economie dar nu si in tara noastra.

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0 (from 0 votes)

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

300x250