<< CONSUMATORUL recomanda eMAG.ro, cel mai complet magazin online din ROMANIA! >>

   
Published On: Mon, Aug 29th, 2011

Bancile isi vand abuziv datornicii firmelor de recuperare

recuperatorii de datorii1 300x182 Bancile isi vand abuziv datornicii firmelor de recuperareADIO CREDITE! Dacă aveţi impresia că băncilor le pasă de datornici, vă înşelaţi amarnic. Se întâmpla aşa ceva în vremurile de aur, când pentru o întârziere de o zi primeai cinci SMS-uri, trei telefoane şi o scrisoare. Acum, orice credit neperformant primeşte imediat statut de „activ toxic”, iar banca scapă de el mai repede decât s-a majorat TVA în 2010.

Băncile fac asemenea artificii pentru a evita majorarea provizioanelor, rezervele constituite în momentul în care un împrumut are probleme. Astfel, dosarul datornicului ajunge pe masa vânătorilor de creanţe, care cumpără pachete cu datorii, în speranţa că îi vor obliga pe clienţi să plătească rapid, prin diverse tertipuri.

TUPEU. Armele principale sunt telefonul şi operatorii cu tupeu. „Plătiţi până mâine sau mergem în instanţă”. „Haideţi, vă aşteptăm cu banii. Altfel, o să plătiţi penalităţi uriaşe”. „De ce nu plătiţi? Trebuie să plătiţi”. Sunt uşor de fentat, ba chiar mulţi români vorbesc din plăcere cu ei şi îi ţin la telefon minute în şir, pentru că beneficiază de bonus pentru apelurile primite.

Dacă îi întrebi de ce nu ai fost notificat în termenul legal de 10 zile că dosarul tău a fost cesionat către recuperatori, îi încui. Se scuză şi promit că o să revină. Când sunteţi transferaţi abuziv la un recuperator de creanţe, puteţi da banca în judecată, mai ales dacă dovediţi că aveţi posibilitatea de a plăti ratele.

Este singura salvare a românilor, cel puţin până când va intra în vigoare o lege a falimentului personal.

HAIDEŢI SĂ PLĂTIM. Recuperatorii sună în timpul zilei, din oră în oră. După ceva vreme, nu mai sună nimeni şi încep să vină scrisorile. Plicurile sunt uşor de identificat, pentru că arată ca o carte de colorat. Au imagini stilizate, cu vulturi roşii care cară în gheare propoziţii de gen „Datoriile trebuie plătite” sau „Penalităţile sunt uriaşe”. La prima scrisoare, tonul este unul împăciuitor: „Haideţi să plătim, să ne avem ca fraţii”. A şaptea scrisoare este deja o declaraţie de război: „Banii sau viaţa. Pierdeţi casa, maşina, pisica, coşul de rufe”

N-AM!” După care se face linişte. Dosarul este cesionat încă o dată, către o altă firmă. La acest nivel, nu mai sunt bani de plicuri simandicoase şi nici de lungi telefoane explicative. Dacă locuiţi la adresa din contract, aşteptaţi-vă la vizite. Cei care îşi păstrează cumpătul se pot distra mult şi bine cu recuperatorii, care NU AU VOIE să forţeze accesul în casă, NU AU VOIE să lovească sau să bruscheze în vreun fel datornicul. În caz că se întâmplă aşa ceva, mergeţi imediat în instanţă. Procesul e ca şi câştigat. Dacă nu sunteţi acasă, recuperatorii sună. Noaptea târziu. Şi cam atât. Finalul este rejucarea la infinit a unei scene legendare din literatura românească: Moromete, în mijlocul curţii, ridică din umeri şi spune:

„N-am!”.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

Alte articole de succes de pe Consumatorul

Cautarile cititorilor Consumatorului:

About the Author

- Fondatorul proiectului online Consumatorul.com

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

300x250